Cum ne poate afecta terorismul creierul şi nu numai

Până în momentul de faţă, numărul victimelor atacurilor teroriste din noaptea de 13 noiembrie, de la Paris, se ridică la peste 130. Alte câteva sute de persoane au fost rănite atunci. Se presupune că cei afectaţi de aceste acţiuni ale Statului Islamic sunt cu mult mai mulţi decât se credea până acum. Motivul îl reprezintă faptul că, prin intermediul mass-media, au fost transmise informaţii şi imagini cu un puternic impact emoţional.

Cei profund afectaţi de acţiunile teroriste din capitala franceză sunt supravieţuitorii, care manifestă simptome ale sindromului de stres posttraumatic. Efectele acestei disfuncţionalităţi sunt mai puternice decât în cazul persoanelor care au supravieţuit unor accidente sau dezastre naturale.

• Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
• Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert

De asemenea, s-a constatat că expunerea constantă la imagini în care sunt prezentate acte de terorism este asociată cu consumul abuziv de alcool şi anxietate. Studii recente arată că frica faţă de manifestări violente viitoare poate duce la creşterea riscului declanşării atacurilor de cord, dar şi a unor afecţiuni cerebrale.

Anul trecut, cercetători din domeniul psihiatriei au făcut observaţii asupra unei părţi din populaţia israeliană afectată de conflictele armate, la care aceasta este deseori martoră. Rezultatele analizelor au arătat că unii dintre subiecţi manifestau o teamă crescută faţă de posibilitatea declanşării unor acte de terorism.

Pacienţii aveau o rată crescută a bătăilor inimii, un indicator al riscului apariţiei de complicaţii cardiace. Aceste probleme ale cordului sunt declanşate de la nivelul creierului, în urma unor disfuncţii ale acetilcolinei, un neurotransmiţător, răspunzător de transmiterea senzaţiilor asociate cu frica de la creier spre celelalte organe din corp.

Una dintre cele mai întâlnite disfuncţionalităţi ale stării emoţionale, cauzată de teama faţă de izbucnirea unui conflict, este anxietatea. Aceasta se manifestă prin producerea unor molecule de tip micro-ARN, care blochează funcţiile unor altor gene. Acest proces are consecinţe negative semnificative asupra întregului sistem nervos.

Sursa: Discovery